Expunerea de motive — Legea Solidarității

Textul integral al proiectului — vezi aici. Însemnările de pe Facebook despre acest proiect: nr. 140; nr. 152; nr. 157; nr. 164; nr. 207; nr. 226; nr. 227; nr. 228; printre altele.

EXPUNERE DE MOTIVE

Secțiunea 1 – Titlul proiectului de act normativ

“Legea solidarității naționale și a impozitării marilor afaceri și averi“

Secțiunea a 2-a – Motivul emiterii actului normativ

Descrierea situației actuale

În ultimii ani, ca urmare a impactului negativ asupra economiei cauzat de înghețarea activității în numeroase sectoare de activitate în perioada pandemică dar și de încetinirea creșterii economice cauzată de incertitudinile și temerile produse de izbucnirea războiului la granițele țării, au apărut dezechilibre bugetare majore cauzate de creșterea cheltuielilor bugetare efectuate pentru achiziționarea a numeroase produse farmaceutice precum și cu oferirea sprijinului umanitar și militar în acord cu politica externă a României. Situația descrisă a acutizat atât problemele bugetare deja existente, dar și problemele sociale cu care țara noastră se confrunta la sfârșitul anului 2019, motiv pentru care Statul trebuie să ia urgent măsuri pentru creșterea veniturilor bugetare dar și pentru protejarea persoanelor care sunt cel mai greu atinse de problemele sociale, și anume contribuabilii care au mai multe persoane în întreținere, această din urmă măsură fiind de natură a încuraja și natalitatea, problemă majoră și prioritară a statului român.

Această situație impune luarea unor măsuri urgente de creștere a solidarității sociale între persoanele fizice și juridice care au o situație materială solidă și consolidată și păturile defavorizate - cele mai încercate în ultimii 4 ani - a căror Situație materială nu încetează să se deterioreze. Totodată, aceste măsuri vor fi corelate cu măsuri de încurajare a marilor contributori dar și cu unele măsuri fiscale menite să simplifice colectarea impozitelor și să o facă mai previzibilă și mai transparentă, fiind astfel evitate atât eventualele abuzuri sau acte de corupție din partea organelor fiscale cât și eliminată posibilitatea realizării de către marii contribuabili a unor „optimizări fiscale” neloiale față de statul român.

2. Schimbări preconizate

Legea solidarității naționale și a impozitării marilor afaceri și averi aduce modificări punctuale în Legea 227/2015 privind Codul fiscal și în Legea 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshorecare au ca scop creșterea veniturilor bugetare prin impozitarea marilor contribuabili persoane juridice și fizice cu cote fixe procentuale stabilite pe praguri de venituri și, respectiv, averi deținute în vederea suportării deducerilor fiscale oferite contribuabililor care au întreținere mai multe persoane. Astfel:

I. Modificări aduse la Legea 227/2015 privind Codul fiscal:

→ textul articolului Articolul 1 adaugă după articolul 18 din Codul fiscal trei noi articole care introduc un regim special de impozitare a unor categorii de contribuabili persoane juridice care realizează venituri anuale mai mari de 10.000.000 Euro. În acest sens după articolul 18 se introduc articolele 18¹, 182 și 183 care reglementează regimul impozitării în funcție de praguri a cifrei de afaceri și de natura activității a marilor contribuabili persoane juridice din România. Această măsură este de natură a încuraja activitatea marilor contribuabili și de a spori gradul de competitivitate economică. În esență, reglementarea introduce praguri de impozitare pe cifra de afaceri pentru marii contribuabili similare cu cele deja existente și Titlul III din Codul fiscal unde este reglementat regimul de impozitare pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderile din România.

Plecând de la succesul avut de reglementarea impozitării cu cote mici de impozit pe cifra de afaceri, factor de dezvoltare major a economiei naționale din ultimii ani, dar și de atractivitate pentru mulți agenți economici străini care au ales România tocmai pentru această modalitate de impozitare, introducerea prin simetrie a aceleiași maniere de impozitare și pentru marii contribuabili este o măsură de încurajare a dezvoltării economice a acestora și de atragere a marilor capitaluri și societăți comerciale în țara noastră, transformând astfel România într-un jucător important în găzduirea și încurajarea marilor afaceri în Europa și în lume.

De asemenea, este evident că stabilirea cotelor de impozitare pe cifra de afaceri este de natură a crește predictibilitatea normelor fiscale pentru agentul economic și, în același timp, facilitează stabilirea și plata impozitelor datorate de către marii contribuabili către statul român. Acest din urmă efect are scopul de a evita posibilele erori apărute cu prilejul calculării profitului impozabil în actuala reglementare de către contribuabil și a limita interferența agenților economici cu agenții fiscului român cu prilejul efectuării controalelor fiscale - fapt de natură a eficientiza activitatea fiscului și de a micșora personalul însărcinat cu controlul fiscal al marilor contribuabili.

În acest sens, introducerea art 18¹ în Codul fiscal aduce trei praguri de impozitare pentru marii contribuabili:

La alineatul 1 este prevăzută o cotă de 1% aplicată veniturilor înregistrate în fiecare an fiscal pentru „Contribuabilii care au realizat venituri care au depășit echivalentul în lei 10.000.000 euro (zece milioane euro), alineatul 2 introduce o cotă de 2% aplicată veniturilor pentru contribuabilii care au realizat venituri care au depășit echivalentul în lei 100.000.000 euro (o sută milioane euro) și alineatul 3 stabilește o cotă de 3% din veniturile contribuabililor care au realizat venituri care au depășit echivalentul în lei 1.000.000.000 euro (un miliard euro). Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

Astfel cum se poate observa, introducerea pragurilor de impozitare 1% până la 3% aplicată veniturilor marilor contribuabili este similară și simetrică cu regimul de impozitare al microîntreprinderilor, fapt de natură a încuraja și marii contribuabili într-un mod similar și simetric cu micii întreprinzători, aplicând astfel nediscriminatoriu una dintre soluțiile fiscale cele mai apreciate la nivel național și internațional.

→ textul articolului Articolul 18² aduce în Codul fiscal o primă excepție de la regula stabilită în articolul precedent pentru marii contribuabili, introducând o nouă cotă de 5% aplicată veniturilor înregistrate pentru marii contribuabili care desfășoară activități de natura rafinării sau comercializării produselor petroliere și a derivatelor acestora și care au venituri anuale mai mari de 10.000.000 euro. Această cotă mărită este similară cu cea existentă și care reglementează „Regimul special pentru contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor”, și are în vedere, pe de o parte, situația excepțională dovedită statistic potrivit căreia, indiferent de dificultățile întâmpinate de economia națională - pandemie, situație de război la granițele țării - profitabilitatea companiilor care desfășoară activitate în domeniile mai sus amintite este în creștere, și, pe de altă parte, este avut în vedere succesul și proliferarea afacerilor într-un domeniu de activitate deja impozitat cu 5% aplicată veniturilor înregistrate anual.

În mod similar și pentru aceeași motive, Articolele 183-184 introduc în Codul fiscal excepții similară celei prevăzute la art. 18² pentru contribuabilii care desfășoară activități de natura extracției petrolului brut si a gazelor naturale precum și contribuabilii care desfășoară activități de natura transportului si distribuției energiei electrice.

De asemenea, art. 185 introduce o altă excepție aplicată de această dată contribuabililor care desfășoară activități de natura intermedierilor financiare, și anume amintim, fără a ne limita a acestea, activități de intermedieri monetare în care sunt incluse activitățile realizate de bănci, case de economii, cooperative de credit sau activități ale sistemului de transfer de credite prin poștă si activități poștale ale caselor de economii, acordarea de credite pentru cumpărarea de locuințe de către instituții specializate (bănci pentru locuințe), activități monetare prin mandat postal (ordine de plata), sau activități ale holdingurilor, ale fonduri mutuale si alte entități financiare similare, Leasing financiar sau Alte activități de creditare cum ar fi activități de servicii financiare care se referă în primul rând la contractarea de împrumuturi de către instituții neimplicate în intermedierea monetara, unde acordarea creditelor poate lua o varietate de forme, cum ar fi împrumuturi, ipoteci, cărti de credit etc.

Măsura, în mod similar cu cea prevăzută la art. 18², a avut în vederea înregistrarea de către acești contribuabili a unor creșteri semnificative ale veniturilor în perioade dificile din punct de vedere economic și social și o inexplicabilă stagnare concomitentă a profitabilității cauzată de creșterea cheltuielilor.

Toate aceste motive justifică introducerea unui prag special de impozitare de 5% din veniturile anuale obținute de către marii contribuabili ce desfășoară activități în domeniile mai sus amintite, respectiv pentru marii contribuabili care desfășoară activități de natura extracției, rafinării sau comercializării produselor petroliere precum și pentru marii contribuabili care desfășoară activități de natura intermedierilor financiare și a căror venituri anuale sunt mai mari de 10.000.000 euro.

→ textul articolului Articolul 2. modifică alineatul 2 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal și stabilește o impozitare a pensiilor speciale, introducând o cotă de impozitare de 90% din venitul impozabil lunar din diferența de pensie ce depășește 11 salarii minime brute pe țară.

În stabilirea acestei cote și a acestui prag de impozitare s-a avut în vedere faptul că în Legea 153/2017 Președintele României are o indemnizație legală de 12 salarii minime brute pe țară, precum și faptul că, la nivel de principiu, nimeni nu ar trebui să primească sume de bani de la bugetul general consolidat al statului mai mari decât cele primite de cel mai înalt demnitar al statului român, Președintele României.

Pentru aceste motive și plecând de la acest principiu s-a stabilit o cotă de impozitare de 90% din venitul impozabil lunar din diferența de pensie ce depășește 11 salarii minime brute pe țară, astfel fiind impozitate cu 90% toate sumele provenite din pensii care depășesc 11 salarii brute minime pe țară.

→ textul articolului Articolul 3 introduce un nou titlu în Codul Fiscal, după TITLUL X fiind introdus TITLUL X¹, care va avea titulatura de „IMPOZITUL PE MARILE AVERI”, reglementarea introducând în premieră în România un impozit datorat de către contribuabilii persoane fizice care dețin averi mai mari de 10.000.000 euro (zece milioane euro).

Reglementarea introduce în fiscalitatea română noțiunea de „mare avere” pentru contribuabilul român persoană fizică, pragul inferior al marilor averi fiind stabilit la zece milioane de euro, spre deosebire de cel reglementat în alte state ale Uniunii Europene unde, cum e în cazul Franței, unde impozitul pe marile averi este datorat după depășirea unei averi de 1,2 milioane de euro.

La stabilirea acestui prag înalt de impozitare a marilor averi a fost avută în vedere necesitatea creșterii avuției cetățenilor români și a posibilității acestora de a dezvolta afaceri pentru sporirea bunăstării generale, dar și obligația celor a căror avere a depășit pragul de 10.000.000 euro să contribuie în mod special, personal și direct la creșterea nivelului general de trai și al dezvoltării țării în care trăiesc și realizează profituri, această contribuție specială fiind făcută în interes atât în personal cât și general.

TITLUL X¹, introduce trei praguri de impozitare, după cum urmează:

un impozit de solidaritate în valoare 1% pe an din valoarea totală a averii pentru Contribuabilii persoane fizice a căror venituri cumulate cu valoarea câștigurilor, a activelor mobiliare și a construcțiilor existente în patrimoniul acestora la data de 31 decembrie a anului anterior depășește 10.000.000 Euro (zece milioane euro);

un impozit de solidaritate în valoare 2% pe an din valoarea totală a averii pentru Contribuabilii persoane fizice a căror venituri cumulate cu valoarea câștigurilor, a activelor mobiliare și a construcțiilor existente în patrimoniul acestora la data de 31 decembrie a anului anterior depășește 100.000.000 Euro (o sută de milioane euo);

un impozit de solidaritate în valoare 3% pe an din valoarea totală a averii pentru Contribuabilii persoane fizice a căror venituri cumulate cu valoarea câștigurilor, a activelor mobiliare și a construcțiilor existente în patrimoniul acestora la data de 31 decembrie a anului anterior depășește 1.000.000.000 Euro (un miliard euro);

Impozitul de solidaritate va fi calculat pe întreaga avere declarată și va fi datorat la nivelul stabilit de lege până la scăderea averii sub pragul legal stabilit, astfel că nicio persoană a cărei avere nu depășește 10.000.000 Euro nu va fi impozitat, indiferent de averea deținută anterior.

Pentru stabilirea impozitului de solidaritate datorat persoanele fizice a căror avere estimată depășește 10.000.000 euro sunt obligate să întocmească anual o declarație de avere stabilită în Anexa I, declarația anuală de avere aferentă ultimului an fiscal trebuind să fie depusă până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a averii este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile și câștigurile.

Impozitul de solidaritate este mijlocul prin care deținătorii marilor averi își manifestă solidaritatea față de concetățenii lor și, în același timp, reprezintă modalitatea prin care aceștia ajută la dezvoltarea statului care le-a creat condițiile pentru realizarea unor acumulări materiale importante.

→ textul articolului Articolul 4 modifică paragraful 3 al articolului 77 din Codul fiscal și extinde sfera deducerilor personale pentru contribuabilii care au una sau mai multe persoane în întreținere și care realizează venituri între limita prevăzută la alineatul 2, respectiv 3.600 lei, până la limita de 25.000 lei, după cum urmează:

"(i) pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere - 20% din impozitul pe venit datorat;

(ii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere - 30% din impozitul pe venit datorat;

(iii) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere - 40 % din impozitul pe venit datorat;

(iv) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere - 50% din impozitul pe venit datorat.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 25.000 lei nu se acordă deducerea personală.”

Deducerile sunt acordate pentru orice fel de venituri, acestea ne mai fiind exclusiv adresate veniturilor salariale, astfel ca o sferă cât mai mare de contribuabili să poată beneficia de aceste facilități fiscale.

Scopul deducerilor din impozitul pe venit este sprijinirea contribuabililor care au îngrijire mai multe persoane (copii, părinți, soți) și, în același timp, încurajarea persoanelor active, cu venituri medii să procreeze, statul asumându-și indirect (prin deducerile personale reglementate prin prezenta lege) și direct (prin alocațiile legale pentru copii) o parte din cheltuielile cu creșterea copiilor, ca parte a politicii naționale de creștere a demografiei.

Prezenta reglementare fiscală este de natură a încuraja munca și constituie o măsură directă pentru stoparea declinului demografic precum și pentru încurajarea întoarcerii în țară a românilor din diaspora.

II. Modificări aduse la Legea 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore

Sectorul energetic, în special cel al gazelor naturale offshore, reprezintă un pilon central al economiei naționale. Contextul actual, marcat de fluctuații de preț și de necesitatea asigurării securității energetice, a adus în discuție necesitatea revizuirii cadrului legislativ care reglementează taxarea în domeniu. În acest sens, proiectul de modificare a LEGII nr. 256/2018 vine cu o serie de ajustări vizând creșterea taxării pentru titularii de acorduri petroliere în ceea ce privește operarea perimetrelor petroliere offshore. Creșterea taxării este adesea privită cu scepticism, însă, în cazul de față, argumentele favorabile sunt multiple și bine fundamentate.

În primul rând, o taxare corect și eficientă poate contribui la bugetul de stat, oferind astfel resurse suplimentare care pot fi investite în infrastructura critică, educație sau sănătate. Mai mult, într-un sector atât de profitabil ca cel al extracției de gaze naturale, o taxă mai mare poate descuraja speculațiile și poate încuraja investițiile pe termen lung, stabilind un echilibru între profitul companiilor și bunăstarea colectivă.

Pentru a înțelege necesitatea proiectului de modificare a legislației, este esențial să înțelegem formula de calcul pentru impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore. Această formulă este ajustată în funcție de prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute (PMPC), luând în considerare și indicele de preț al consumatorului (IPC). Astfel, impozitarea se adaptează la condițiile pieței, menținând un nivel de taxare echitabil care se corelează cu realitățile economice.

Această metodă de calcul a impozitelor asigură o contribuție justă din partea companiilor petroliere la bugetul național, fără a descuraja investițiile în explorare și dezvoltare. În plus, se pune accent pe transparența și predictibilitatea fiscală, oferind operatorilor posibilitatea de a-și planifica activitățile pe termen mediu și lung.

Detaliind formula de calcul, observăm că aceasta este structurată pe trei niveluri de prețuri ale gazelor naturale, fiecare având un mod specific de aplicare a taxării. În cazul unui PMPC mai mic sau egal cu 85 lei/MWh, se utilizează o formulă de bază care include venitul suplimentar calculat și valoarea investițiilor deductibile. Această abordare încurajează reinvestirea profiturilor și susține dezvoltarea sectorului.

Pentru a ilustra modul în care funcționează acest mecanism, să luăm în considerare un preț al gazelor de 85 lei/MWh sau mai puțin. Impozitul pe veniturile suplimentare offshore (IVST) se calculează prin scăderea valorii investițiilor deductibile (VID) din impozitul total calculat (IVSC). Atunci când prețul crește între 85 și 100 lei/MWh, cota de impozitare devine progresivă, reflectând o contribuție mai mare la bugetul de stat, dar și menținând o stimulare pentru investiții.

Când prețul mediu ponderat al gazelor depășește pragul de 100 lei/MWh, formula de calcul devine și mai complexă, subliniind necesitatea de a împărți veniturile suplimentare în intervale de preț. Aceasta înseamnă că, pentru fiecare segment de preț peste 100 lei, se aplică o rată diferită de impozitare, crescând astfel gradul de contributivitate fiscală în funcție de creșterea prețurilor pe piață. Această abordare asigură echitatea fiscală și recunoaște performanța pieței, permițând în același timp titularilor de acorduri petroliere să beneficieze de un cadru fiscal stabil și previzibil.

De asemenea, inclusiv valoarea investițiilor în segmentul upstream deductibile este un punct important deoarece încurajează reinvestirea și dezvoltarea continuă a infrastructurii necesare pentru extracția și procesarea gazelor naturale. Această politică nu doar că stimulează creșterea economică, dar ajută și la crearea de noi locuri de muncă, contribuind astfel la reducerea șomajului și la prosperitatea economică pe termen lung. Un alt aspect crucial al proiectului de lege este modul în care tratează valorile cumulate ale investițiilor. Prin permiterea diminuării lunare a valorii investițiilor deductibile, se creează un mecanism de recunoaștere a eforturilor companiilor de a-și actualiza și îmbunătăți operațiunile. Aceasta poate avea un impact pozitiv asupra eficienței energetice și asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, aliniind sectorul energetic offshore cu obiectivele de sustenabilitate și de mediu ale țării.

Pentru aceste motive, în contextul economic și social actual, presiunile economice și ecologice globale impun o reevaluare a modului în care resursele naturale sunt exploatate și, implicit, taxate. LEGEA nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore se află în centrul unei dezbateri aprinse, cu argumente solide ce susțin necesitatea creșterii taxării și modificării acesteia.

Argumente pentru creșterea taxării:

1 Echitate fiscală: Unul dintre principiile fundamentale ale unui sistem fiscal sănătos este echitatea. În cazul exploatărilor offshore, resursele exploatate sunt un bun public, iar beneficiile trebuie să se răsfrângă asupra întregii societăți. Prin creșterea taxării, statul ar pute să asigure o distribuție mai corectă a beneficiilor extragerii gazelor naturale, contribuind astfel la dezvoltarea infrastructurii, sănătății și educației.

2 Sustenabilitatea mediului: Activitățile de extracție offshore au un impact semnificativ asupra ecosistemelor marine. Taxe mai mari pot descuraja practicile dăunătoare și pot finanța proiecte de protecție a mediului, compensând parțial daunele provocate.

3 Investiții în tehnologii verzi: Încurajarea tranziției către surse de energie curată este esențială. Suplimentarea taxelor pe exploatarea offshore poate fi o sursă de finanțare pentru cercetarea și dezvoltarea de noi tehnologii sustenabile.

4 Securitate energetică: Creșterea taxelor poate stimula eficiența energetică și reducerea dependenței de importurile de combustibili fosili, diversificând în același timp sursele de energie ale țării și promovând independența energetică.

Modificarea LEGII nr. 256/2018 este o necesitate imediată având în vedere că revizuirea și actualizarea legii sunt cerute nu doar de contextul economic și ecologic fluctuant, ci și de dinamica pieței energetice și de progresul tehnologic. Modificările propuse vizează nu doar o taxare mai echitabilă și mai sustenabilă, ci și o adaptabilitate crescută la condițiile de piață, astfel încât să se poată răspunde eficient la provocările viitoare. Anexa – Formula de calcul pentru impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore Formula de calcul prezentată în anexa legii este esențială pentru înțelegerea mecanismului de taxare și pentru a asigura transparența în aplicarea impozitelor. Aceasta stabilește modul în care veniturile suplimentare sunt calculate în funcție de fluctuațiile prețurilor la gazele naturale.

Este un sistem progresiv, conceput pentru a reflecta atât costurile variabile ale producției de gaze, cât și volatilitatea prețurilor pe piața internațională. Astfel, este asigurată corelarea directă între profitabilitatea exploatărilor offshore și contribuția titularilor de acorduri petroliere la bugetul de stat. Detalierea formulei este inclusă în anexă pentru a facilita înțelegerea și calculul impozitului. Aceasta ia în considerare mai mulți factori, cum ar fi prețul mediu ponderat al gazelor naturale (PMPC), prețul de achiziție din 2012 ajustat anual cu indicele de inflație (PRC) și volumele de gaze vândute (VGC). În plus, se acordă o atenție specială investițiilor deductibile în segmentul upstream (VID), care stimulează investiții suplimentare în explorare și producție, esențiale pentru menținerea și creșterea capacității de extracție a gazelor naturale.

Detalii tehnice ale impozitării veniturilor suplimentare offshore: Pentru a ilustra aplicarea formulei, să considerăm că prețul mediu ponderat al gazelor naturale este de 90 lei/MWh. Conform formulei, venitul suplimentar din perimetrele offshore (VS) se va calcula ca diferența între PMPC și un preț de referință (PRC), multiplicată cu volumul de gaze vândut (VGC). Impozitul datorat (IVST) va fi rezultatul scăderii valoarei investițiilor deductibile (VID) din impozitul total calculat (IVSC). În acest mod, formula asigură că impozitarea este proporțională cu veniturile suplimentare generate, oferind astfel un cadru fiscal corect și stimulativ pentru titularii deacorduri petroliere. Mai mult, se asigură că orice creștere a profitabilității, datorată creșterii prețurilor la gaze naturale, este în mod corespunzător reflectată în contribuțiile la bugetul de stat.

Argumentele în favoarea creșterii taxării și a modificării LEGII nr. 256/2018 sunt multiple și variate, având la bază principii de echitate fiscală, sustenabilitate ecologică și promovarea securității energetice. Prin regândirea cadrului legislativ și adaptarea formulei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore, România poate asigura o distribuție mai justă a beneficiilor extracției resurselor naturale, protejând mediul și stimulând inovația în domeniul energiilor regenerabile.

În definitiv, modificările propuse nu doar că răspund necesităților imediate ale pieței și cerințelor ecologice, dar și pregătesc terenul pentru o economie mai resilientă și mai puțin dependentă de combustibilii fosili. O astfel de abordare este vitală pentru a naviga într-un peisaj energetic global în schimbare și pentru a poziționa România ca un jucător responsabil și progresist pe scena internațională a energiei. În concluzie, creșterea taxării și modificarea LEGII nr. 256/2018 sunt pași necesari pentru a alinia interesele naționale cu dinamica globală și pentru a construi un viitor sustenabil. Aceste schimbări vor reflecta nu doar angajamentul României față de principiile de echitate și sustenabilitate, ci vor servi și drept catalizator pentru inovație și progres în sectorul energetic.. De asemenea, prin aceste ajustări, se urmărește alinierea legislației naționale cu directivele europene și cu acordurile internaționale privind combaterea schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de CO2. Este un pas înainte spre o economie circulară și o utilizare mai eficientă a resurselor, în care impactul asupra mediului este minimizat, iar avantajele economice sunt maximizate.

Un alt aspect important al reformei fiscale este încurajarea transparenței și responsabilizării în industria petrolieră. Prin stabilirea unui cadru clar și detaliat pentru calculul impozitelor, companiile sunt motivate să-și raporteze cu acuratețe veniturile și să contribuie echitabil la bugetul statului.

Aceasta poate duce la o creștere a încrederii publicului în modul în care resursele naturale sunt gestionate și în beneficiile pe care le aduc pentru societate în ansamblu său. În plus, modificările legislative propuse vor contribui la crearea unui mediu de afaceri mai predictibil și stabil pentru investitorii din sectorul energetic. Un regim fiscal echitabil și transparent este esențial pentru atragerea și menținerea investițiilor pe termen lung, elemente vitale pentru dezvoltarea economică durabilă a României.

Nu în ultimul rând, trebuie subliniat rolul pe care îl joacă fiscalitatea în modelarea comportamentelor economice. Prin ajustarea taxelor și impozitelor, statul poate influența direcția în care se îndreaptă industria energetică, favorizând soluțiile inovatoare și ecologice în detrimentul celor tradiționale, ce au un impact negativ asupra mediului și sănătății publice.

În concluzie, reforma fiscală în sectorul energiei offshore este o necesitate ce nu poate fi amânată, reprezentând un pas crucial în alinierea României la standardele internaționale și la obiectivele de dezvoltare durabilă. Creșterea taxării și revizuirea LEGII nr. 256/2018 nu sunt doar oportunități de a asigura un venit bugetar mai mare, ci și de a promova un comportament responsabil în industria extractivă, în concordanță cu cele mai bune practici globale. Reforma legislativă propusă trebuie să fie privită ca o investiție în viitorul țării, care poate aduce beneficii pe termen lung și poate contribui la prosperitatea generațiilor viitoare. Prin aceasta, România poate deveni un exemplu de bune practici în gestionarea resurselor naturale și în aplicarea politicilor fiscale menite să susțină dezvoltarea sustenabilă și protecția mediului.

În final, este esențial să se țină cont de vocea comunităților afectate de activitățile de extracție și de implicarea acestora în procesul de decizie. Astfel, creșterea taxării și modificarea legislației trebuie să fie însoțite de măsuri care să asigure echitatea socială și să prevină orice impact negativ asupra comunităților locale. Trebuie să fie acordată o atenție specială compensațiilor și beneficiilor pentru zonele afectate de exploatarea resurselor, astfel încât acestea să beneficieze direct de pe urma activităților economice desfășurate în perimetrul lor.

Secțiunea a 3-a – Impactul socio-economic al proiectului de modificare a LEGII nr. 227/2015 și a LEGII 256/2018

1. Impactul macroeconomic

Impactul economic al modificării legislației fiscale, respectiv a Legii Codului Fiscal și a Legii operațiunilor petroliere offshore: Economia unei țări este direct influențată de legislația fiscală care reglementează modul în care sunt colectate și distribuite resursele financiare. Modificările Legii 227/2015 privind Codul Fiscal și ale LEGII nr. 256/2018, vor avea un impact semnificativ asupra economiei românești.

I. Modificarea Legii Codului Fiscal

1. Introducerea Art. 18¹ și 182: Prima schimbare semnificativă propusă este introducerea articolului 181 în Legea 227/2015, care prevede un regim special de impozitare pentru contribuabilii ce depășesc anumite praguri de venit. Această măsură pare să fie orientată către marile corporații, impunând o cotă progresivă de impozitare de 1%, 2% sau 3% în funcție de veniturile înregistrate. O astfel de abordare fiscală progresivă este menită să asigure o contribuție mai echitabilă la bugetul de stat din partea companiilor de top. Articolul 18² introduce un regim fiscal special pentru companiile din sectorul petrolifer, cu o cotă de impozitare de 5% pentru veniturile anuale mai mari de 10 milioane euro. Aceasta schimbare ar putea descuraja evaziunea fiscală și ar putea stimula transparența într-un sector adesea criticat pentru lipsade acoperire fiscală adecvată. Cu toate acestea, este important să evaluăm dacă această cotă de impozitare nu va descuraja investițiile într-un domeniu vital pentru securitatea energetică a României.

2. Modificări ale impozitării mărilor pensii: O altă modificare majoră este reprezentată de ajustarea articolului 101, care vizează impozitarea pensiilor. Noua formulare propune o cotă de 10% pentru venitul impozabil lunar din pensii și o cotă de 90% pentru partea de venit care depășește 11 salarii minime brute pe țară. Această măsură are potențialul de a redistribui sarcina fiscală, aliniindu-se la principiile de echitate fiscală.

3. Introducerea impozitului pe marile averi: Un alt aspect inovator este introducerea Titlului X¹, denumit „Impozitul pe marile averi”, careprevede impunerea unui impozit de solidaritate pentru persoanele fizice cu averi considerabile. Se diferă cotele impozitului în funcție de valoarea totală a averii, stabilind 1%, 2% sau 3% pentru venituri cumulate ce depășesc anumite praguri. Această măsură vine în contextul unor dezbateri globale privind inegalitatea de venit și averi, fiind un pas către o distribuție mai echitabilă a sarcinilor fiscale. Totuși, este esențial să se analizeze impactul pe care îl va avea asupra mobilității capitalului și asupra investițiilor.

4. Ajustări ale deducerilor personale: Articolul 77 aduce în discuție ajustarea deducerilor personale pentru contribuabilii cu venituri brute lunare între anumite praguri. Aceasta este o măsură care ar putea încuraja consumul și ar putea avea un efectpozitiv asupra economiei prin stimularea puterii de cumpărare a populației. În acest fel, se recunoaște și se recompensează efortul fiscal al celor care au responsabilități familiale, oferindu-le un sprijin financiar prin scutiri de impozit proporționale cu numărul de persoane aflate în întreținere.

II. Modificarea LEGII nr. 256/2018 privind operațiunile petroliere offshore

Modificările aduse Legii nr. 256/2018 sunt esențiale pentru a înțelege cum va evolua sectorul energetic și mai ales cel al operațiunilor petroliere offshore. În contextul unui mediu global în care tranziția energetică devine din ce în ce mai importantă, reglementările fiscale trebuie să fie echilibrate astfel încât să susțină atât protecția mediului, cât și competitivitatea economică.

1. Stabilirea măsurilor necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere offshore

Articolul 1 al Legii nr. 256/2018 este modificat astfel încât să asigure claritatea juridică și să stabilească măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere offshore. Această clarificare este vitală pentru a atrage noi investitori și pentru a menține un cadru de reglementare stabil și predictibil, care să permită planificarea pe termen lung a investițiilor.

2. Abrogarea unor prevederi și armonizarea legislației: Prin abrogarea literelor m), n), o), p) și r) din articolul 2, se simplifică și se armonizează legislația actuală cu standardele internaționale. Această măsură ar putea îmbunătăți percepția asupra mediului de afaceri din România și ar putea contribui la o mai bună integrare în piața energetică europeană.

3. Modificări ale regimului fiscal aplicabil activităților petroliere offshore: Articolul 18 propune menținerea nivelului de redevență și a cotelor procentuale de redevență petrolieră pentru titularii de acorduri petroliere offshore. Această continuitate fiscală este esențială pentru a menține încrederea investitorilor și pentru a evita destabilizarea financiară a proiectelor în desfășurare. Stabilitatea fiscală este un factor cheie în deciziile de investiții pe termen lung, iar acest amendament respectă angajamentele statului român față de investitori.

4. Impozitarea veniturilor suplimentare offshore: Articolul 19 introduce un sistem de impozitare asupra veniturilor suplimentare offshore, care are ca scop creșterea veniturilor la bugetul de stat prin taxarea diferențelor dintre prețurile de vânzare a gazelor naturale și un preț de referință stabilit în 2012. Acest sistem deimpozitare ar putea să stimuleze o mai mare transparență în tranzacționarea gazelor naturale și să asigure că beneficiile extracției de gaze se reflectă și în veniturile statului. Cu toate acestea, trebuie analizat dacă acest impozit va afecta competitivitatea prețurilor la consumatorii finali și dacă va influența negativ deciziile investiționale în domeniul explorării și exploatării resurselor de gaze naturale.

5. Vânzarea gazelor naturale pe piețele centralizate: Prin modificările aduse la articolul 20, se introduce obligativitatea titularilor de acorduri petroliere offshore de a vinde o cotă procentuală de 90% din gazele naturale pe piețele centralizate. Aceasta măsură ar putea contribui la o mai mare competitivitate pe piața gazelor naturale și la o formare mai transparentă a prețurilor. În același timp, este crucial să se asigure că aceste prevederi nu vor duce la distorsiuni de piață sau la crearea unor bariere în calea liberei concurențe.

6. Stabilirea unui cont special pentru investiții Articolul 19 alineatul (8) prevede colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare într-un cont special destinat finanțării infrastructurii de gaze naturale. Aceasta măsură are potențialul de a accelera dezvoltarea infrastructurii energetice și de a susține securitatea energetică a României. Cu toate acestea, este important să se urmărească eficiența utilizării acestor fonduri pentru a asigura că ele vor avea un impact pozitiv real asupra economiei.

7. Implementarea unui cadru legal pentru desfășurarea operațiunilor petroliere offshore Articolul 34 introduce posibilitatea încheierii de acte adiționale la acordurile petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore, ceea ce va permite adaptarea la noile condiții legislative. Aceasta reprezintă un pas important în flexibilizarea și actualizarea cadrului contractual existent între stat și companiile petroliere, asigurând astfel că activitățile de explorare și exploatare pot continua în condiții optimizate. Concluzii Analizând propunerile de modificare a legislației fiscale, se observă că acestea urmăresc creșterea veniturilor la bugetul de stat și promovarea unei distribuții mai echitabile a sarcinii fiscale. Introducerea unor cote progresive de impozitare pentru marile corporații și pentru persoanele cu averi mari reprezintă un pas îndrăzneț către o fiscalitate mai justă și mai orientată către responsabilitate socială.

11. Impactul asupra mediului concurențial și domeniului ajutoarelor de stat

Nu este cazul

2. Impactul asupra mediului afaceri

În ultimii ani, evoluția legislativă fiscală din România a atras atenția a numeroși actori din mediul de afaceri, atât locali, cât și internaționali. Modificările aduse Codului Fiscal prin Legea 227/2015 și legislația conexă au rolul de a adapta cadrul fiscal la realitățile economice și la cerințele de mediu. Vom analiza în detaliu impactul acestor modificări, cu un accent deosebit pe cele mai relevante articole pentru mediul de afaceri.

I. Modificările aduse Codului Fiscal

1. Regimul special pentru contribuabilii mari: Introducerea articolelor 181 și 182 în Codul Fiscal vine ca o măsură de echilibrare a sarcinii fiscale pentru contribuabilii cu venituri anuale substanțiale. Prin aplicarea unor cote de impozitare progresive în funcție de pragul de venituri, statul își propune să stimuleze o mai bună distribuție a poverii fiscale și, în același timp, să asigure resursele necesare pentru finanțarea cheltuielilor publice. Astfel, contribuabilii care depășesc pragul de 10 milioane de euro vor plăti un impozit de 1%, cei care depășesc 100 de milioane de euro vor contribui cu 2%, iar pentru venituri ce depășesc 1 miliard de euro, cota de impozitare este de 3%. Această structură progresivă poate avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri prin încurajarea reinvestirii profiturilor și prin sprijinirea creșterii pe termen lung. Totodată, prin aceste măsuri, contribuabilii de dimensiuni mari sunt responsabilizați în mod direct să contribuie la bugetul de stat proporțional cu dimensiunea veniturilor lor. Aceasta ar putea duce la o mai mare echitate în societate și la o redistribuire mai eficientă a resurselor.

2. Impozitul pe marile pensii: Modificările aduse articolului 101 alineatul 2 din Codul Fiscal sunt de asemenea semnificative, impunând un impozit de 10% asupra veniturilor impozabile lunare din pensii, iar pentru diferența de pensie ce depășește 11 salarii minime brute pe țară, cota de impunere este de 90%. Aceasta este o măsură ce vizează ajustarea nivelului de taxare a pensiilor speciale, un subiect des dezbătut în spațiul public și care a stârnit numeroase controverse. Prin această modificare, legiuitorul încearcă să echilibreze sistemul de pensii și să reducă inegalitățile.

3. Impozitul pe marile averi: Introducerea TITLULUI X¹ în Codul Fiscal, sub denumirea de „Impozitul pe marile averi”, aduce în discuție o formă de fiscalitate progresivă aplicată persoanelor fizice cu averi consistente. Articolele 500¹ - 500⁵ stabilesc cote de impozitare de 1%, 2% și 3% aplicate progresiv în funcție de valoarea totală a averii, începând de la pragul de 10 milioane de euro. Această inițiativă fiscală poate fi interpretată ca un pas către asigurarea unei mai mari justiții sociale și a unei distribuții mai echitabile a sarcinii fiscale.

Pe de altă parte, obligația întocmirii unei declarații de avere anuale pentru contribuabilii care depășesc pragul de 10 milioane de euro poate servi ca un instrument de transparență și control fiscal, contribuind la combaterea evaziunii fiscale și la creșterea gradului de conformare fiscală.

4. Deducerile personale: O altă schimbare semnificativă o reprezintă ajustarea deducerilor personale în funcție de numărul de persoane aflate în întreținere. Aceasta vizează în mod special familiile cu copii și are ca scop diminuarea sarcinii fiscale pentru contribuabilii care au responsabilități familiale. Modificarea articolului 77 alineatul 2 paragraful 3 prevede deduceri progresive de la 20% până la 50% din impozitul pe venit datorat, în funcție de numărul de persoane în întreținere. Astfel, se încurajează susținerea familiilor și se recunoaște importanța acestora în structura socială. Această măsură poate avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai și poate stimula creșterea demografică, fiind în același timp un pas către o politică fiscală mai umană și mai orientată spre nevoile cetățenilor.

II. Modificările aduse Legii nr. 256/2018 privind operațiunile petroliere offshore

Legislația privind operațiunile petroliere offshore a fost, de asemenea, subiectul unor ajustări semnificative. Modificările aduse prin Legea nr. 256/2018 vizează în principal nivelul redevențelor, impozitarea veniturilor suplimentare, precum și condițiile de exploatare a resurselor naturale în perimetrele offshore.

1. Stabilirea unui regim fiscal specific: Articolul 18 aduce clarificări în ceea ce privește aplicarea nivelului de redevență și cotelor procentuale de redevență petrolieră pentru titularii de acorduri petroliere offshore. Cu toate că acesta este un domeniu tehnic și complex, esența modificărilor constă în aplicarea unui regim fiscal stabil pe toată durata derulării acordurilor petroliere, oferind astfel predictibilitate și un cadru fiscal mai clar pentru investitori. Acest lucru este crucial într-un sector unde investițiile sunt masive și orizontul de planificare este pe termen lung.

2. Deductibilitatea investițiilor: Un aspect deosebit de important îl constituie reglementările referitoare la investițiile deducibile, descrise în articolul 19. Aici se specifică că investițiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal pentru impozitul pe profit. Aceasta înseamnă că investițiile în segmentul upstream sunt considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit, dar pot fi deduse din impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Acest mecanism de deductibilitate încurajează reinvestirea profiturilor în activități de explorare și exploatare, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a sectorului petrolier.

3. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore: Prin articolul 19 se definește impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ca fiind o taxă aplicabilă diferenței dintre prețul de vânzare al gazelor naturale din producția internă și un preț de referință stabilit în 2012. Acest impozit vizează captarea unei părți din profiturile suplimentare obținute de companii ca urmare a fluctuațiilor de preț pe piața gazelor naturale. Procentele de calcul a impozitului sunt structurate în așa fel încât să reflecte diferențele de prețuri, iar deducereainvestițiilor în segmentul upstream este limitată la un procent maxim, pentru a asigura că statul beneficiază de o parte echitabilă din profiturile suplimentare. Această măsură fiscală poate avea efecte mixte pe piața energiei: pe de o parte, încurajează eficiența și gestionarea prudentă a resurselor, iar pe de altă parte, poate influența deciziile investiționale ale companiilor din sectorul energetic.

4. Vânzarea gazelor naturale: Articolul 20 impune titularilor de acorduri petroliere offshore obligația de a încheia contracte pe piețele centralizate pentru vânzarea unei cote minime de 90% din gazele naturale contractate. Această cerință promovează transparența și concurența pe piața gazelor naturale, având potențialul de a contribui la stabilizarea prețurilor și de a asigura accesul echitabil la resurse pentru toțiactorii din piață. Prin stabilirea unui cadru de tranzacționare clar și nediscriminatoriu, se urmărește atât protejarea intereselor consumatorilor, cât și crearea unui mediu concurențial sănătos pentru producători.

5. Sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor: O noutate adusă de modificările legislative este introducerea unor sancțiuni semnificative pentru nerespectarea prevederilor art. 19 și 20. Conform articolului 25, nerespectarea obligațiilor poate atrage amenzi de până la 30% din cifra de afaceri a companiei în cauză pentru anul în care abaterea a fost constatată. Aceasta reflectă o abordare mai asertivă a statului în impunerea regulilor fiscale și un pas către asigurarea conformității în sectorul energetic. Prin aceste măsuri, se urmărește descurajarea comportamentelor fiscale neconforme și se accentuează importanța respectării reglementărilor legale.

Concluzii: Modificările recente în legislația fiscală românească reflectă o tendință de adaptare a sistemului fiscal la dinamica economică actuală și la necesitățile de dezvoltare durabilă. De la impunerea unor cote progresive de impozitare pentru contribuabilii mari și până la ajustarea regimului fiscal pentru operațiunile petroliere offshore, aceste schimbări sunt menite să echilibreze povara fiscală, să stimuleze investițiile și să promoveze transparența și echitatea în mediul de afaceri. Impactul acestor modificări este unul complex și se va manifesta diferit în funcție de sectorul de activitate și de dimensiunea actorilor economici.

3. Impactul social al Modificărilor Codului Fiscal și Legislației Petroliere în România

I. Modificări ale Codului Fiscal

1. Regimul Special pentru Contribuabilii Marilor Venituri Introducerea unui impozit progresiv pentru contribuabilii cu venituri anuale foarte mari este un pas îndrăzneț în direcția echității fiscale. Această măsură poate reduce disparitățile economice și poate contribui la o redistribuire mai corectă a bogăției. De asemenea, prin creșterea contribuției celor mai bogați membri ai societății, statul poate acumula resurse suplimentare pentru investiții în infrastructură, educație și sănătate, beneficiind întreaga populație.

2. Impozitarea marilor Pensii Modificarea Codului Fiscal pentru a impune o cotă de impunere de 10% asupra veniturilor din pensii, și, mai ales, o cotă de 90% pentru partea de pensie ce depășește un anumit plafon, poate fi văzută ca o măsură de solidaritate socială. Acest lucru ar putea ajuta la echilibrarea sistemului de pensii și asigurarea sustenabilității acestuia pe termen lung, un aspect îndeosebi important în contextul demografic actual.

3. Impozitul pe Marile Averi Propunerea de a impune un impozit de solidaritate pe marile averi este un semnal puternic către responsabilitatea socială a celor cu venituri și averi substanțiale. Această inițiativă poate avea un rol esențial în atenuarea inegalităților și finanțarea unor proiecte de interes public, care să contribuie la dezvoltarea comunităților și la reducerea sărăciei.

4. Deducerile Personale Modificate Ajustarea deducerilor personale pentru contribuabilii cu venituri medii și mari poate încuraja creșterea economică. Prin aceste deduceri, se oferă un sprijin suplimentar familiilor care au persoane în întreținere, stimulând astfel consumul și investițiile și având un impact pozitiv asupra economiei în ansamblu. În plus, prin limitarea acestor deduceri la veniturile mari, se asigură că beneficiile fiscale sunt direcționate către segmentele de populație care au nevoie cel mai mult de sprijin.

II. Modificări ale Legislației Petroliere

1. Stabilirea unor Măsuri pentru Operațiunile Offshore Modificările aduse legii care reglementează operațiunile petroliere offshore aduc claritate și stabilitate juridică, aspecte esențiale pentru atragerea investitorilor și pentru dezvoltarea sectorului energetic. Aceste schimbări pot conduce la creșterea producției de gaze naturale și la diminuarea dependenței României de importuri, ceea ce are un impact direct asupra securității energetice naționale și a prețurilor pentru consumatori.

2. Fiscalitatea Veniturilor Suplimentare Offshore Impozitarea veniturilor suplimentare obținute de companiile petroliere reprezintă o sursă importantă de venit pentru stat, care poate fi reinvestită în proiecte de infrastructură sau în alte domenii vitale pentru societate. Această măsură asigură că beneficiile resurselor naturale ale țării sunt distribuite în mod echitabil între toți cetățenii.

3. Transparența în Vânzarea Gazelor Naturale Obligativitatea vânzării unei cote procentuale a gazelor naturale pe piețele centralizate crește transparența și competitivitatea în sector. Acest lucru poate duce la prețuri mai bune pentru consumatori și la o piață mai dinamică, cu efecte benefice asupra economiei naționale.

4. Investițiile în Infrastructura de Gaze Prin canalizarea impozitelor suplimentare offshore către finanțarea infrastructurii de gaze, se asigură dezvoltarea unui sistem energetic eficient și modern. Accesul îmbunătățit la gaze naturale poate stimula dezvoltarea economică regională și poate diminua costurile energetice pentru consumatori și întreprinderi, contribuind astfel la creșterea nivelului de trai.

Concluzii Modificările legislative analizate în acest articol reflectă o abordare orientată către o mai mare echitate socială și o responsabilizare a celor cu venituri mari. De asemenea, ele vizează să crească eficiența și performanța sectorului energetic, cu beneficii directe în economie și societate. Într-un context economic global în schimbare, aceste ajustări pot reprezenta pași importanți către stabilitate și prosperitate pe termen lung pentru România.

4. Impactul asupra mediului

Nu este cazul.

5. Alte informații

Nu este cazul.

Secțiunea a 5-a – Efectele prezentului act normativ asupra legislației în vigoare

a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ:

Se va modifica Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;

Se va modifica Legea 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshorecare

În sinteză, Legea 227/2015 are 2 articole modificate, 9 articole adăugate și 0 abrogate la care se adaugă o anexă,

Iar Legea 256/2018 are 10 articole modificate și anexa modificată

b) acte normative ce urmează a fi elaborate în implementării noilor dispoziții: nu au fost identificate.

1¹. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislația în domeniul achizițiilor publice Nu este cazul

2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislația comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare Nu au fost identificate documente în legislația comunitară în domeniu.

3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare Nu este cazul.

4. Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene Nu este cazul.

5. Alte acte normative și/sau documente internaționale din care decurg angajamente Nu este cazul.

6. Alte informații. Nu este cazul.

Secțiunea a 7-a – Activități de informare publică privind elaborarea și implementarea proiectului de act normativ

1. Informarea societății civile cu privire la necesitatea elaborării actului normativ Proiectul legii de revizuire a Constituției a fost supus dezbaterii publice timp de 18 luni și este rezultatul direct al acestor consultări deschise.

2. Informarea societății civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum și efectele asupra sănătății și securității cetățenilor sau diversității biologice Nu este cazul.

3. Alte informații Nu este cazul

Secțiunea a 8-a - Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autoritățile administrației publice centrale și/sau locale – înființarea unor noi organisme sau extinderea competențelor instituțiilor existente Nu este cazul.

2. Alte informații Nu au fost identificate